“Viata pe un peron”
martie 4, 2011
zjullya
….Acolo, pe pietre sau pe oasele acelea, caci nu distingeam prea bine ce erau, am vazut doi serpi încolaciti. Poate faceau dragoste sau poate se luptau. Sa va spun drept, nu stiu cum fac serpii dragoste.
Deodata, am vazut cum un fulger negru cade prin aer, chiar peste insula si chiar peste serpii încolaciti. Era un vultur care a înhatat unul din serpi si s-a ridicat cu el în vazduh. Daca nu am visat si asta!
Asadar, vulturul le-a întrerupt serpilor dragostea sau lupta. Eu i-am vazut înlantuiti, nu ma pricep sa spun ce anume a fost.
Dar, poate ca între dragoste si lupta nu e nici o deosebire. Dragostea e lupta între doua suflete si între doua trupuri în care nu e nici un învingator, alteori nu e nici un invins. Si ,oricum pentru unul din serpi, nu mai avea importanta diferenta dintre dragoste si lupta. Pentru el totul se sfîrsise. Nu va mai face nici dragoste, nici nu se va mai lupta cu nimeni.
Moartea pune punct si iubirilor si luptelor. Fiecare ramîne atunci cu cît a iubit si cu cît a luptat. Mai are timp ,poate, sa regrete ca n-a iubit si ca n-a luptat destul sau ca a trait ca un sarpe singur, care nu si-a gasit alt sarpe cu care sa se iubeasca sau sa se lupte.
Celalalt sarpe ramasese sa faca dragoste sau sa se lupte cu alti serpi.
El ramînea, cum s-ar zice, pe peronul lui. Mai putea sa ia totul de la început.
Alte iubiri sau alte lupte…..
Entry Filed under: cu mintea-ncolturi
Lasă un răspuns
Trackback this post | Subscribe to comments via RSS Feed



